Rezultatele căutării în „Glosar” pentru „„” (20)
Lista termenilor din glosar:
Politica comercială a UE funcționează pe plan extern pe două niveluri complementare: bilaterale și bilaterale Nivelul „multilateral” se referă la sistemul normelor comerciale convenit de toate țările membre ale OMC.
Desemnează „naționalitatea economică” a mărfurilor și nu trebuie confundată cu „proveniența”. Originea unui bun determină ce taxe, măsuri, impozite echivalente, restricții cantitative și obligații se aplică.
Conținut conex:
Produsele care sunt originare dintr-o parte la un regim comercial deoarece respectă regulile de origine stabilite de un anumit regim comercial preferențial și, prin urmare, pot beneficia de nivelurile taxelor preferențiale din respectivul regim comercial preferențial. A se vedea, de asemenea, „Statutul inițial”.
Conținut conex:
Dispoziție care permite utilizarea unei cantități mici de materiale neoriginare în producția de bunuri, fără a afecta caracterul lor originar, atât timp cât aceasta nu depășește un anumit prag (stabilit, de obicei, la aproximativ 10 % sau 15 % din prețul franco fabrică sau cel franco fabrică sau cel franco fabrică, în funcție de regimul comercial preferențial). Cu toate acestea, în cazul în care regula specifică a produsului permite deja utilizarea unui procent de materiale neoriginare, toleranța nu poate fi utilizată pentru a depăși această sumă. Regula toleranței este cunoscută și sub denumirea de „de minimis”.
Un produs respectă norma în cazul în care materialele neoriginare utilizate în producerea sa sunt clasificate la o poziție SA diferită de cea a produsului.
Exemplu
Informații suplimentare pot fi găsite în notele introductive din capitolul privind regulile de origine din Acordul de parteneriat economic UE-Japonia.
Exemplu
Scaune SA poziția 94.01
În unele acorduri comerciale preferențiale ale UE, regula pentru scaune (poziția SA 94.01) necesită:
„Fabricare [producția] din materiale [neoriginare] de la orice poziție, cu excepția celei a produsului (CTH)”
Producătorul scaunelor utilizează următoarele materiale neoriginare importate în UE din afara UE și țara parteneră ALS
- cherestea (poziția 44.07 din SA)
- țesături (poziția SA 52.08)
- spuma/poprolone (poziția SA 39.03)
Toate materialele neoriginare utilizate la producerea producției sunt clasificate la poziții tarifare diferite de poziția tarifară a scaunelor. Prin urmare, produsul (scaunele) respectă regula de origine.
„Sistemul de prețuri de intrare” stabilește un prag minim de preț peste care ar trebui să rămână prețul produselor importate. Se aplică importurilor de 15 de tipuri de fructe și legume proaspete pentru a-și proteja producătorii împotriva concurenței internaționale. Aceste praguri depind de produs, de țara parteneră și de sezon. EPS se aplică în combinație cu tarifele de import ad valorem.
Sistemul de certificare a originii mărfurilor care se aplică sistemului generalizat de preferințe (SGP) al Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2017. Aceasta se bazează pe un principiu al declarației de conformitate pe propria răspundere a operatorilor economici, care completează ele însele declarațiile privind originea. pentru a avea dreptul să facă un atestat de origine, operatorii economici vor trebui să fie înregistrați într-o bază de date de către autoritățile competente din țara în care își desfășoară activitatea. Operatorul economic va deveni un „exportator înregistrat”.
Conținut conex:
Un sistem de tranzacționare care acordă în mod unilateral tarife preferențiale anumitor țări, dar nu pe bază de reciprocitate. Acesta a fost aprobat de GATT în 1971, permițând membrilor industrializați să adopte preferințe tarifare unilaterale în favoarea țărilor în curs de dezvoltare.
Derogarea a devenit mai generală și permanentă în 1979, odată cu adoptarea „clauzei de abilitare”, permițând țărilor industrializate să pună în aplicare măsuri de extindere a tratamentului diferențiat și a tratamentului mai favorabil pentru țările în curs de dezvoltare.
UE a lansat acest sistem preferențial în 1971 pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să își vândă mai mult produsele în țările industrializate și să își consolideze propria industrie. Preferințele SGP se acordă exporturilor de produse specifice provenind din anumite țări.
Țările ACP — grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) este o organizație alcătuită din 79 de state din Africa, zona Caraibilor și Pacific, create prin Acordul de la Georgetown în 1975. Toate aceste țări, cu excepția Cubei, sunt semnatare ale Acordului de la Cotonou, cunoscut și sub denumirea de „Acordul de parteneriat ACP-CE”. Acordul reglementează condițiile comerciale preferențiale, precum și relațiile politice, comerciale și de dezvoltare cu UE.
În decembrie 2019, Consiliul de Miniștri ACP a aprobat o revizuire a Acordului de la Georgetown care va transforma actualul grup de state ACP în Organizația statelor din Africa, Caraibe și Pacific (OACPS).
Conținut conex:
APE — Comunitatea Est-Africană
Un produs respectă norma în cazul în care valoarea tuturor materialelor neoriginare sau a celor specifice neoriginare nu depășește un anumit procentaj din prețul franco fabrică al produsului finit.
Formula de calcul pentru valoarea materialelor neoriginare este următoarea:
Conținutul de valoare regională al unui produs (FOB) (%) = ((FOB — Valoarea materialelor neoriginare)/FOB) x 100
unde
„Valoarea materialelor neoriginare” = valoarea în vamă în momentul importului a tuturor materialelor neoriginare utilizate la producerea produsului dumneavoastră sau, dacă aceasta nu este cunoscută sau nu poate fi stabilită, primul preț verificabil plătit pentru materialele neoriginare în UE sau în țara parteneră preferențială.
„valoarea în vamă” = valoarea determinată în conformitate cu Acordul din 1994 privind punerea în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (Acordul OMC privind valoarea în vamă).
„Preț franco fabrică” = prețul franco fabrică al produsului plătit sau de plătit producătorului în întreprinderea căruia s-a efectuat ultima prelucrare sau transformare, cu condiția ca prețul să includă valoarea tuturor materialelor utilizate și toate celelalte costuri suportate pentru fabricarea unui produs, minus orice taxe interne care sunt sau pot fi restituite atunci când produsul obținut este exportat.
Regula este îndeplinită dacă această valoare a materialelor neoriginare în procente nu depășește procentul indicat în norma specifică a produsului.
Informații suplimentare privind metoda de calcul din acordul UE-Japonia pot fi găsite în nota 4 — Calculul valorii maxime a materialelor neoriginare în capitolul privind regulile de origine ale Acordului de parteneriat economic UE-Japonia.
Exemplul 1: Căni din plastic (poziția SA 39.24)
În unele acorduri comerciale ale UE, regula privind jucepții din plastic (poziția SA 39.24) necesită:
„[producția] în care valoarea tuturor materialelor [neoriginare] utilizate nu depășește 50 % din prețul franco fabrică al produsului
Producătorul de căni din plastic utilizează următoarele materiale neoriginare importate din afara UE și țara parteneră:
Granule de plastic (poziția 39,03 EUR)
Lid (poziția SA 39.24) (valoarea 0,50 EUR).
Un jug din plastic (preț franco fabrică 6) respectă regula de origine deoarece valoarea materialelor neoriginare utilizate este mai mică de 50 % din prețul franco fabrică.
Exemplul 2: Lanțuri antiderapante (poziția SA 73.15)
În unele acorduri comerciale preferențiale ale UE, norma pentru lanțurile antiderapante (poziția SA 73.15) necesită:
Fabricare în cadrul căreia valoarea tuturor materialelor neoriginare de la poziția 73.15 utilizate nu depășește 50 % din prețul franco fabrică al produsului
Producătorul de lanțuri antiderapante utilizează următoarele materiale neoriginare importate din afara UE și țara parteneră
Lanțul (poziția SA 73.15) (valoarea 150 EUR)
Sârmă din oțel inoxidabil (poziția SA 72.23) (cu o valoare de 60 EUR)
Un lanț antiderapante (preț franco fabrică 350 EUR) este conform regulii de origine, deoarece valoarea materialelor neoriginare de la poziția SA 73.15 este mai mică de 50 % din prețul franco fabrică al lanțului skid, chiar dacă valoarea totală a tuturor materialelor neoriginare depășește 50 % din prețul franco fabrică al produsului.