Rezultatele căutării în „Glosar” pentru „W” (7)
Lista termenilor din glosar:
Ce este comerțul electronic?
Comerțul este în prezent facilitat în mare măsură de platformele online pentru comerțul electronic. Acestea pot fi platforme de comerț electronic individuale, adică propriile magazine online sau platforme găzduite în cadrul cărora o firmă oferă o interfață și, de obicei, un software de tip back-office pentru diverși vânzători și cumpărători (de exemplu Ebay sau Amazon). Platformele de comerț electronic facilitează comerțul deoarece permit vânzătorilor dintr-o țară să se adreseze cu ușurință clienților din alte țări. Vânzătorii își pot face publicitate și își pot oferi bunurile și serviciile pe astfel de platforme pentru mulți clienți potențiali. În mod similar, astfel de platforme facilitează căutarea de produse adecvate pentru clienți, întrucât acestea vor fi prezentate și pot compara diferiți vânzători. Clienții pot fi utilizatori finali sau alte întreprinderi care utilizează aceste bunuri pentru propriul proces de producție sau pentru propriul serviciu.
În cazul în care considerați că produsul ar fi vândut prin intermediul unor astfel de canale online clienților de pe piețele străine, este totuși necesar să se evalueze aceleași cerințe de export ca și pentru canalele de vânzare tradiționale. Atunci când se vând cantități mici către utilizatorii finali, este important să vă informați cu privire la normele de minimis. Astfel de norme scutesc adesea elementele cu valoare scăzută din tarife și au doar cerințe formale minime privind documentația necesară. Puteți găsi mai multe informații cu privire la regimurile de minimis aici
În funcție de produsele pe care doriți să le vândă, ar putea fi necesară evaluarea cerințelor suplimentare. De exemplu, va trebui să luați în considerare întrebări cu privire la portalurile de plată utilizate online, cu privire la cerințele din piața-țintă a țării dumneavoastră cu privire la confidențialitatea datelor și transferul transfrontalier de date sau cu privire la modul de gestionare a antrepozitării și a logisticii.
Puteți contacta camerele de comerț, agențiile de promovare a exporturilor, firmele de consultanță sau alte instituții similare pentru a vă ajuta în acest proces (LINK către contacte utile). Enterprise Europe Network oferă, de asemenea, un ghid general pentru IMM-uri în ceea ce privește comerțul electronic în Europa, care include informații privind piețele externe.
Condiții comerciale internaționale. Unsprezece condiții de vânzare acceptate la nivel mondial în ceea ce privește cesiunea costurilor și a responsabilităților între cumpărător și vânzător. Propuse, actualizate și protejate de Camera Internațională de Comerț (CPI), acestea servesc drept standarde globale pentru interpretarea uniformă a clauzelor contractuale comune în comerțul internațional.
Pe scurt, acești termeni sunt (1) Ex Works (EXW), (2) Free Carrier (FCA), (3) Free Alongside Ship (FAS), (4) FOB (Free On Board Vessel), (5) Cost and Freight (CFR), (6) Cost, asigurare și navlu (CIF), (7) Carriage Paid to (CPT), (8) Carriage and Insurance Paid to (CIP), (9) Delivered at t Place (DAP), Deliveted At Place Uncared (DPU), Deliveted At Duty Paid (DDP).
Mărfuri care sunt produse exclusiv pe teritoriul unei părți la un regim comercial preferențial, fără a include materiale din orice altă țară. Printre acestea se numără plantele, mineralele sau animalele vii, printre alte produse.
Organizație interguvernamentală care reglementează comerțul internațional între națiuni.
Prețul plătit pentru produsul franco fabrică (de exemplu, atunci când părăsește fabrica). Aceasta este o utilizare pe scară largă a transportului maritim internațional. Prețul franco fabrică include valoarea tuturor materialelor utilizate și toate celelalte costuri aferente producției sale, minus orice taxe interne care sunt sau pot fi restituite atunci când produsul obținut este exportat.
Țările ACP — grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) este o organizație alcătuită din 79 de state din Africa, zona Caraibilor și Pacific, create prin Acordul de la Georgetown în 1975. Toate aceste țări, cu excepția Cubei, sunt semnatare ale Acordului de la Cotonou, cunoscut și sub denumirea de „Acordul de parteneriat ACP-CE”. Acordul reglementează condițiile comerciale preferențiale, precum și relațiile politice, comerciale și de dezvoltare cu UE.
În decembrie 2019, Consiliul de Miniștri ACP a aprobat o revizuire a Acordului de la Georgetown care va transforma actualul grup de state ACP în Organizația statelor din Africa, Caraibe și Pacific (OACPS).
Conținut conex:
APE — Comunitatea Est-Africană
Un produs respectă norma în cazul în care valoarea tuturor materialelor neoriginare sau a celor specifice neoriginare nu depășește un anumit procentaj din prețul franco fabrică al produsului finit.
Formula de calcul pentru valoarea materialelor neoriginare este următoarea:
Conținutul de valoare regională al unui produs (FOB) (%) = ((FOB — Valoarea materialelor neoriginare)/FOB) x 100
unde
„Valoarea materialelor neoriginare” = valoarea în vamă în momentul importului a tuturor materialelor neoriginare utilizate la producerea produsului dumneavoastră sau, dacă aceasta nu este cunoscută sau nu poate fi stabilită, primul preț verificabil plătit pentru materialele neoriginare în UE sau în țara parteneră preferențială.
„valoarea în vamă” = valoarea determinată în conformitate cu Acordul din 1994 privind punerea în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (Acordul OMC privind valoarea în vamă).
„Preț franco fabrică” = prețul franco fabrică al produsului plătit sau de plătit producătorului în întreprinderea căruia s-a efectuat ultima prelucrare sau transformare, cu condiția ca prețul să includă valoarea tuturor materialelor utilizate și toate celelalte costuri suportate pentru fabricarea unui produs, minus orice taxe interne care sunt sau pot fi restituite atunci când produsul obținut este exportat.
Regula este îndeplinită dacă această valoare a materialelor neoriginare în procente nu depășește procentul indicat în norma specifică a produsului.
Informații suplimentare privind metoda de calcul din acordul UE-Japonia pot fi găsite în nota 4 — Calculul valorii maxime a materialelor neoriginare în capitolul privind regulile de origine ale Acordului de parteneriat economic UE-Japonia.
Exemplul 1: Căni din plastic (poziția SA 39.24)
În unele acorduri comerciale ale UE, regula privind jucepții din plastic (poziția SA 39.24) necesită:
„[producția] în care valoarea tuturor materialelor [neoriginare] utilizate nu depășește 50 % din prețul franco fabrică al produsului
Producătorul de căni din plastic utilizează următoarele materiale neoriginare importate din afara UE și țara parteneră:
Granule de plastic (poziția 39,03 EUR)
Lid (poziția SA 39.24) (valoarea 0,50 EUR).
Un jug din plastic (preț franco fabrică 6) respectă regula de origine deoarece valoarea materialelor neoriginare utilizate este mai mică de 50 % din prețul franco fabrică.
Exemplul 2: Lanțuri antiderapante (poziția SA 73.15)
În unele acorduri comerciale preferențiale ale UE, norma pentru lanțurile antiderapante (poziția SA 73.15) necesită:
Fabricare în cadrul căreia valoarea tuturor materialelor neoriginare de la poziția 73.15 utilizate nu depășește 50 % din prețul franco fabrică al produsului
Producătorul de lanțuri antiderapante utilizează următoarele materiale neoriginare importate din afara UE și țara parteneră
Lanțul (poziția SA 73.15) (valoarea 150 EUR)
Sârmă din oțel inoxidabil (poziția SA 72.23) (cu o valoare de 60 EUR)
Un lanț antiderapante (preț franco fabrică 350 EUR) este conform regulii de origine, deoarece valoarea materialelor neoriginare de la poziția SA 73.15 este mai mică de 50 % din prețul franco fabrică al lanțului skid, chiar dacă valoarea totală a tuturor materialelor neoriginare depășește 50 % din prețul franco fabrică al produsului.