Cumulul

Pentru a ști dacă un produs a fost transformat suficient în țara parteneră, este important să se știe când materialele și factorii de producție utilizați pot fi considerați originari din UE sau din țara parteneră comercială. Regulile de origine preferențiale ale UE includ conceptul de cumul, care vă permite, în calitate de importator sau exportator, în anumite condiții, să considerați materialele neoriginare importate din țări terțe sau prelucrările efectuate într-o țară neparteneră ca fiind originare din UE sau dintr-o țară parteneră comercială. Există trei tipuri de cumul utilizate în regimurile preferențiale ale UE. Cele trei tipuri diferă în ceea ce privește numărul de țări implicate în operațiune și tipurile de materiale – originare sau neoriginare – care pot fi cumulate.

A) Cumulul bilateral

Cumulul bilateral implică două părți: UE și țara parteneră. Acesta permite utilizarea materialelor originare din UE ca materiale originare din țara parteneră și viceversa. Acest cumul se aplică tuturor regimurilor preferențiale ale UE.

Cumulul bilateral se aplică celor trei reguli principale descrise în secțiunea privind mărfurile transformate suficient, după cum urmează:

• În cazul în care se aplică regula „valorii adăugate”, cumulul bilateral vă permite să excludeți valoarea materialelor originare din cealaltă parte din pragul procentual maxim de materiale neoriginare.
• În cazul în care se aplică regula „modificării clasificării tarifare”, nu este necesar să verificați dacă a avut loc o modificare a clasificării tarifare a materialelor originare din cealaltă parte.
• În cazul în care se aplică regula „fabricarea din anumite produse”, nu este necesar să verificați dacă materialele originare din cealaltă parte se referă la o etapă ulterioară de producție.

B) Cumulul diagonal

Cumulul diagonal este similar cumulului bilateral, dar este utilizat în acorduri referitoare la mai mult de două țări. Acesta permite utilizarea ca materiale originare a materialelor originare dintr-o anumită țară (astfel cum se menționează în dispoziția relevantă privind cumulul), alta decât țările partenere. Cumulul diagonal poate fi aplicat numai produselor care provin dintr-o anumită țară și care sunt apoi prelucrate ulterior.

Cumulul diagonal se aplică celor trei reguli principale descrise în secțiunea privind mărfurile suficient de transformate, după cum urmează:

• Dacă se aplică regula „valorii adăugate”, cumulul diagonal vă permite să excludeți valoarea materialelor originare din țara definită din pragul procentual maxim de materiale neoriginare.
• În cazul în care se utilizează regula „modificării clasificării tarifare”, nu este necesar să verificați dacă a existat o modificare a clasificării tarifare a materialelor originare din țara definită.
• În cazul în care se aplică regula „fabricarea din anumite” produse, nu este necesar să verificați dacă materialele originare din țara definită se referă la o etapă ulterioară de producție.

C) Cumulul integral

Cumulul integral nu numai că ia în considerare materialele originare din UE sau dintr-o țară definită (astfel cum se menționează în dispoziția relevantă privind cumulul), ci permite, de asemenea, ca factorii de producție neoriginari să fie luați în calcul pentru conținutul originar.

Cumulul integral se aplică celor trei reguli principale descrise în secțiunea privind mărfurile suficient de transformate, după cum urmează:

• Dacă se aplică regula „valorii adăugate”, cumulul integral vă permite să excludeți valoarea materialelor neoriginare utilizate într-o etapă de producție în altă parte din pragul procentual maxim de materiale neoriginare.
• În cazul în care se aplică regula „modificării clasificării tarifare”, nu este necesar să verificați dacă a existat o modificare a clasificării tarifare a materialelor utilizate într-o etapă de producție în altă parte.
• În cazul în care se utilizează regula „fabricarea din anumite produse”, nu este necesar să verificați dacă materialele utilizate într-o etapă de producție în altă parte se referă la o etapă ulterioară de producție.

Rețineți că, în cazul în care prelucrarea efectuată în țara parteneră se încadrează doar în lista operațiunilor minime, cumulul nu poate fi aplicat.